Laptele organic - laptele de la vaca si alimentatia ei pana la raft
Laptele de vaca cumparat de pe rafturi, adesea, seamana prea putin cu produsul obtinut in mod direct de la sursa. Este mult mai diluat, trecut prin procese multiple de pasteurizare sau procesare la temperaturi foarte inalte (UHT - ultra high temperature). Diferenta intre cele 2 procese consta in temperatura la care este adus laptele si durata (pasteurizarea se face la temperaturi de circa 70 de grade C, timp de 20 de secunde, iar prin procesul UHT la 140 de grade, timp de 4 secunde).
Spre deosebire de laptele proaspat, acesta scade riscul de contaminare cu diferiti agenti patogeni si poate fi pastrat in conditii facile pe termen indelungat. Laptele de pe raft este mult mai diluat in comparatie cu cel direct de la sursa, fiind de obicei, cuantificat prin procentul de grasimi (0,1%, 1,5%, 3,5% etc) cu un continut variabil de proteine si carbohidrati. Pe langa continutul bogat in proteine, grasimi saturate, minerale, vitamine este foarte important continutul in calciu si in lactoza.
Calciul este provenit, in cea mai mare parte, din lapte si produse lactate, dar poate fi asigurat de organism si din alte surse: soia, migdale etc. E nevoie de calciu pentru cresterea si regenerarea oaselor de-a lungul vietii. Doza recomandata dietetic de calciu pentru femeile gravide si lauze este de 1200-1500 de mg pe zi, pentru barbati 1000 mg pe zi, pentru adolescenti si adulti tineri 1200-1500 mg pe zi, iar pentru femeile la menopauza 1000-1500 mg de calciu pe zi.
Astfel ca, este important sa se asigure necesarul zilnic de calciu prin dieta, chiar daca aceasta nu include lactate. Destul de putine alimente sunt bogate in calciu si au un continut scazut de lactoza. Multe vegetale verzi si pestele cu oase moi, comestibile sunt exemple excelente. Lactoza este un glucid foarte bun, dar care, adesea, provoaca si multe neplaceri, intoleranta la lactoza fiind o problema spinoasa in zilele noastre.
Se constata o crestere continua a numarului de persoane cu o astfel de problema. Desi, laptele si produsele lactate sunt singurele surse de lactoza demne de luat in considerare, lactoza este deseori adaugata artificial produselor alimentare. Este important pentru oamenii cu o toleranta foarte scazuta la lactoza sa cunoasca continutul de lactoza al diferitelor produse alimentare, chiar si a cantitatilor mici.
Intoleranta la lactoza reprezinta incapacitatea de a digera lactoza, un dizaharid predominant din lapte. Pana la 75% dintre adultii afro-americani, mexicani, evrei si americani nativi prezinta intoleranta la lactoza. Aceasta conditie clinica este mai putin frecventa printre adultii de provenienta nord-europeana. Intoleranta la lactoza rezulta dintr-un deficit al enzimei denumite lactaza, produsa in mod fiziologic de celulele care captusesc intestinul subtire.
Lactaza digera zaharidul din lapte, reducandu-l la forme mai simple, care pot fi absorbite de la nivelul tubului digestiv in sange. Cand nu este o suficienta cantitate de lactaza pentru a digera cantitatea de lactoza consumata, rezultatele pot fi suparatoare, desi lipsite de pericol vital. Nu s-a dovedit ca industrializarea laptelui ar creste semnificativ riscul aparitiei intolerantei la lactoza.
Alimentatia animalelor de la care provine laptele este importanta si, de multe ori, determina calitatea laptelui provenit, concentratia de lactoza sau de grasimi, ph-ul si, desigur, cantitati importante de substante chimice sau antibiotic care trec in lapte daca animalul a consumat respectivele substante. De aceea, un lapte filtrat, controlat, poate fi totusi mai putin concentrat in astfel de elemente.