Alegi cand vrei sa primesti comanda
Livrare in 2 ore - rapid si simplu
Livram in siguranta fiecare comanda
Exploreaza promotiile
Sari peste
Mega image logo
Top produse
Liste

Buna,

Contul meu
0
Meniu
VinuriPromotii
Branduri Proprii
Mega BusinessCard ConnectInspiratieLocalizare magazine

De acum poți folosi cardurile Pluxee pentru Mega cumpărături online! 💳

InspiratieIdei pentru tineTotul despre branzeturi – tipuri, origine, gusturi si retete
Inspiratie

Totul despre branzeturi – tipuri, origine, gusturi si retete

Branzeturile vin in forme variate si in nenumarate arome si texturi, iar pentru a te bucura de ele asa cum merita, trebuie, intai, sa le cunosti, desigur. 
  1. Despre branzeturi. Ce sunt, cum se produc si cum le pastram
    1. Cum se obtin branzeturile
    2. Proprietatile nutritive ale branzeturilor
    3. Continutul caloric al branzeturilor
    4. Cum se pastreaza corect branzeturile
    5. Producatori traditionali de branzeturi din lume
  2. Principalele caracteristici ale brazeturilor si tipuri de branzeturi
    1. Varsta branzeturilor
    2. Grasimea branzeturilor
    3. Modul de preparare al branzeturilor
    4. Consistenta branzeturilor
  3. Cele mai apreciate tipuri de branzeturi
    1. Branzeturi celebre din lume
    2. Branzeturi populare in Romania
  4. Retete cu branzeturi
  5. Cele mai bune combinatii de branzeturi si vinuri
    1. Recomandari de a combina o branza cu un vin
  6. Platou de branzeturi si fructe

Despre branzeturi. Ce sunt, cum se produc si cum le pastram

Branzeturile sunt alimente consumate peste tot in lume, in unele zone producerea de branza a devenit o adevarata traditie, iar unele specialitati au devenit adevarate simboluri ale tarii. Cele mai mari cantitati de branzeturi pe cap de locuitor se consuma in Franta, Italia, Oland si Elvetia, insa branza de orice fel este un aliment de baza peste tot pe glob. 
 

Cum se obtin branzeturile

 
Branzeturile se obtin din prelucrarea laptelui prin coagularea sa, utilizand cheag natural, cheag artizanal, lamaie, cynara sau otet. Se consuma ca atare sau in diverse retete - placinte, sosuri, paste. 
 
In functie de tipul de branza, reteta difera si poate implica etape complicate si atent studiate de preparare. Branza Gorgonzola, de pilda, se prepara cu totul altfel decat branza de burduf, fiecare dintre ele avand un timp si un mod de preparare diferit, cat si un gust specific. 
 

Proprietatile nutritive ale branzeturilor

 
Produsele lactate se afla pe treapta a patra a piramidei alimentare si sunt absolut necesare pentru o alimentatie variata si sanatoasa, iar consumul de branzeturi este recomandat in mod special datorita continutului de calciu.
 
Dincolo, insa, de continutul de calciu, branzeturile mai au si alte proprietati nutritive demne de mentionat. Printre mineralale pe care le conțin se numără si magneziul, important atat pentru sanatatea trupului, cat si a mintii. Branzeturile sunt, de asemenea, o sursa de proteina animala. 
 
Trebuie sa retinem, insa, ca nu toate branzeturile sunt la fel, din acest punct de vedere. Desi sunt alimente sanatoase in general, unele tipuri au un continut ridicat de grasime sau de sare si ar putea fi nerecomandate in anumite regimuri sau diete. 
 

Continutul caloric al branzeturilor

 
Nu putem vorbi despre continutul caloric al branzeturilor ca despre un singur fel de mancare. Exista zeci de feluri de branza si moduri de preparare a ei, iar numarul caloriilor difera foarte mult de la o specialitate la alta. 
 
Branza de vaci cu un continut scazut de grasimi are undeva la 100-150 de calorii la 100 de grame, urda are si ea pana in 180 de calorii la 100 de grame, insa cascavalul ajunge si la 400 de calorii la suta de grame, iar branza feta are in jur de 250-300 de calorii la 100 de grame. 
 
Continutul caloric depinde foarte mult si de producator, nu doar de tipul de branza, astfel incat datele exacte cu privire la grasimea continuta si la numarul caloriilor le putem afla citind etichetele. 
 

Cum se pastreaza corect branzeturile

 
Branzeturile se pastreaza la frigider, in raftul pentru legume, in recipiente de sticla sau portelan (nu din plastic). Pentru a preveni uscarea branzeturilor, ele se invelesc in hartie de copt sau, si mai bine, in hartie cerata. 
 
Nu pastram branzeturile descoperite, pe farfurie si nici in pungi de plastic. Un truc pentru a preveni uscarea branzeturilor este ungerea cu unt a suprafetelor expuse la aer. 
 

Producatori traditionali de branzeturi din lume

Branzeturi se produc in majoritatea tarilor, insa unele dintre ele au devenit cunoscute pe tot globul ca fiind producatoare de exceptie. Sigur ca prima tara care ne vine in minte este Franta, locul unde branzeturile cu mucegai nobil - Camembert, Brie, Roquefort - au devenit omniprezente la masa. 
 
Un alt producator traditional de branza este Italia, cu ale sale Gorgonzola, Mozzarella, Ricotta sau Parmigiano. Mari producatori de branza sunt si elvetienii, cu Emmentaler (sau svaiter, cum ii spunem noi, romanii), grecii cu Feta, olandezii cu Gouda sau Edam. 

Principalele caracteristici ale brazeturilor si tipuri de branzeturi

Branzeturile se clasifica in functie de tipul de lapte folosit la producerea lor - de vaca, oaie, capra, bivolita, iac, camila, iapa, amestec de vaca cu oaie sau ren, vegetariana (fara cheag natural).
 
O clasificare a branzeturilor se poate face si in functie de continutul de grasimi – slaba, semi-grasa, grasa, foarte grasa, in functie de consistenta – moi, semi-moi, tari.
 
Putem sa realizam clasificari si dupa procesul de preparare – cu mucegai la exterior, cu mucegai la interior, in saramura, oparite, topite, framantate, in functie de varsta – proaspete, cu zer, maturate, in functie de modul de preparare sau de adaosuri.
 

Varsta branzeturilor

 
In functie de acest criteriu avem:
 

  • Branzeturi proaspete

    - sunt moi si texturate (branza dulce de vaci, casul, mozzarella)

  • Branzeturi cu zer

    - moi si cremoase (urda, ricotta)

  • Branzeturi maturate

    - mai tari, cu o aroma mai puternica (cascaval, parmezan etc.)
 

Grasimea branzeturilor

 
Nivelul de grasime din branza este important si din perspectiva gustului, dar si a texturii. Din acest punct de vedere avem:
 

  • Branzeturi slabe

    - urda, cottage, ricotta

  • Branzeturi semi-grase

    - cas, telemea, mozzarella

  • Branzeturi grase

    - cascaval, brie, gorgonzola, feta

  • Branzeturi foarte grase

    - mascarpone
 

Modul de preparare al branzeturilor

 
Modul de preparare este un alt criteriu dupa care putem deosebi branzeturile. In functie de acest aspect, avem: 
 
  • Branzeturi in saramura - telemea, feta
  • Branzeturi uscate si afumate - gruyere, gouda
  • Branzeturi cu mucegai la interior sau exterior - brie, roquefort, gorgonzola 
  • Branzeturi oparite - mozzarella 
  • Branzeturi framantate - branza de burduf
  • Branzeturi topite - din mai multe tipuri de lapte si branza 
 

Consistenta branzeturilor

Consistenta este un alt factor dupa care putem realiza o clasificare a branzeturilor si avem: 
 

Branzeturi moi

- ricotta, urda, mascarpone

Branzeturi semi-tari

- telemea, emmenthaler, brie etc. (in aceasta categorie regasim cele mai multe varietati de branzeturi)

Branzeturi tari

- parmezan, pecorino

Cele mai apreciate tipuri de branzeturi

Gusturile nu se discuta, insa exista cateva despre care merita sa vorbim, iar in timp am invatat sa ne bucuram de branzeturi romanesti si straine deopotriva. Dintre ele, merita amintite: 

Branzeturi celebre din lume

Franta, Italia si Elvetia au dat lumii branzeturi care sunt apreciate pe toate continentele: 

  • Branza Cheddar

    - La origini este o branza britanica, insa azi se consuma in mod special in Statele Unite ale Americii. Produsa din lapte de vaca, cheddar este una dintre cele mai consumate tipuri de branza la nivel mondial. 

  • Branza Camembert

    - Frantuzeasca si sofisticata, branza Camembert se prepara din lapte de vaca, are un interior moale si este invelita intr-o crusta de mucegai alb. La origine, este din Normandia si o gasim de obicei in forma rotunda. 

  • Branza Parmezan

    - Este branza italieneasca pe care o punem adesea peste paste. Este o branza dura, din lapte de vaci, si se serveste de obicei rasa peste preparatele gatite. 

  • Branza Asiago

    - Branza italieneasca, din lapte de vaca, semi-tare.

  • Branza Mozzarella

    - Branza italiana, de vaca sau bivolita, produsa prin tehica pasta filata, care ii confera o textura fibroasa. 

  • Branza Mascarpone

    - Facuta din smantana coagulata, branza mascarpone, o specialitate italieneasca, este tartinabila si dulce, fiind folosita mai mult la creme si deserturi. 

  • Branza Brie

    - O branza frantuzeasca, moale si cu o crusta de mucegai alb.

  • Branza Gruyere

    - Branza elvetiana, maturata, cu o textura ferma si o crusta maronie, uscata. 

  • Branza Feta

    - Este o branza ce provine din Grecia, este cremoasa si se produce din lapte de oaie sau de capra. 

  • Branza Emmenthaler

    - Este, de fapt, svaiterul, si provine din Elvetia. Are o aroma intensa, o culoare galbuie si numeroase orificii. Este cea mai cunoscuta branza elvetiana. 

  • Branza Pecorino

    - O branza italieneasca, dura, maturata peste jumatate de an. Se foloseste in mancaruri si rar se consuma ca atare. 

  • Branza Gorgonzola

    - Este o branza italieneasca, fermentata, moale, cu o aroma intensa datorata mucegaiului albastru. 

  • Branza Roquefort

    - Branza frantuzeasca, din lapte de oaie, cu mucegai albastru si foarte intensa ca aroma.

  • Branza Blue Cheese

    - Este orice tip de branza care are mucegai albastru (Danablu, Roquefort, Gorgonzola).

Branzeturi populare in Romania


Si in tara noastra se produc numeroase tipuri de branza cu arome deosebite. Merita cu siguranta sa amintim macar cateva dintre ele: 

  • Telemeaua

    - Este o branza sarata, produsa din lapte de oaie, vaca, bivolita sau capra sau din lapte combinat. Telemeaua din lapte de bivolita este cea mai grasa - cu un continut de grasime ce poate ajunge pana la 55%.

  • Branza de burduf

    - O branza framantata, de obicei din lapte de oaie, cu o aroma intensa.

  • Urda

    - Este o branza dulce, obtinuta prin fierberea zerului ramas dupa pregatirea casului. E o branza moale, care se sfarama usor. 

  • Cascavalul

    - Branza din lapte de vaca sau oaie, produsa la inceput in Sicilia si raspandita apoi in toate tarile din Balcani. Se consuma ca atare, dar si gatit. 

  • Cascaveaua

    - Este un tip de branza afumata, asemanator cascavalului, dar cu o textura diferita. Este un cas nefermentat, putin sarat, neoparit, afumat si maturat circa doua luni. 

Retete cu branzeturi

Branzeturile se folosesc din plin si la gatit si exista nenumarate preparate delicioase care au drept ingredient principal branza. Dincolo de retele clasice, in care folosim branza - paste, macaroane, placinte cu branza, coltunasi, papanasi si nenumarate alte delicii, branza se foloseste si in retete gourmet, care merita cu siguranta incercate macar o data: 

Retete sofisticate cu branza



Hai sa descoperim cateva preparate pe baza de branza si care pot fi servite la mese speciale, cand avem invitati pe care vrem sa-i impresionam sau pur si simplu cand vrem sa gatim ceva deosebit. 
 

Branza la cuptor

 
O mancare greceasca, branza la cuptor se prepara din:
 
  • 200 gr de branza feta sfaramata cu furculita
  • Cascaval ras
  • 1 rosie decojita si feliata
  • Un ardei taiat felii
  • Putin ulei de masline
  • Piper si oregano
 
Intr-un vas termorezistent, preferabil de lut, punem branza feta, presaram cascavalul, asezam feliile de rosii si de ardei, punem ulei, piper si oregano. Acoperim cu hartie de copt si coacem 15 minute, in cuptorul preincalzit la 200 de grade Celsius. Dupa aceasta etapa scoatem hartia de copt, marim temperatura la 250 de grade Celsius si mai coacem inca 15-20 de minute. 
 

Branza topita de casa

 
Branza topita facuta in casa poate fi consumata ca atare, intinsa pe paine, fiind un aliment excelent pentru micul dejun. Ai nevoie de: 
 
  • 1 kg de branza de vaca
  • 1 lingurita de bicarbonat de sodiu
  • 20 g de unt
  • sare
 
Stoarcem bine branza de vaci, o amestecam cu bicarbonatul si sarea, apoi o lasam la rece timp de 1-2 ore. Intr-un vas mai mare asezat deasupra unei oale cu apa pusa pe foc (bain-marie) topim untul, adaugam compozitia de branza si amestecam pana la omogenizare. Putem aromatiza branza cu orice ne dorim - verdeturi, ciuperci, ardei etc. 
 
Dupa omogenizare oprim focul, punem branza in alt recipient si asteptam sa se raceasca. Apoi se poate servi cu paine, biscuti, oua, mamaliguta sau orice altceva iti doresti.
 

Soufle de branza

 
Se prepara din:
 
  • 150 de grame de branza de vaci
  • 300 ml de lapte
  • 90 de grame de pesmet
  • 50 de grame de unt
  • 40 de grame de faina 
  • 4 oua
  • 1 lingura de mustar
  • Piper, sare, ceapa verde tocata
 
Incingem cuptorul la 180 de grade si pana se incalzeste, preparam compozitia. 
 
Cu circa 20 de grame de unt, unge patru forme de sufleu, inclusiv peretii, si presara pesmet deasupra. Restul de unt se topeste intr-o cratita apoi se adauga faina si se incorporeaza bine. Se indeparteaza de pe foc si se adauga jumatatea din cantitatea de lapte la inceput, apoi pe tot, in timp ce amesteci. Pune din nou cratita pe foc pentru circa 3 minute si amesteca incontinuu pana se ingroasa. Se adauga branza data prin razatoare sau sfaramata, apoi mustarul si galbenusurile de la cele patru oua si sarea si piperul. 
 
Intr-un alt recipient se mixeaxa albusurile si se adauga putin cate putin in compozitia de branza. Amestecul se toarna in forme si se coace in cuptor timp de 10 minute. 
 

Camembert la cuptor

 
O reteta interesanta, care se face foarte usor, si care poate fi preparatul cu care sa-ti impresionezi invitatii de la masa. 
 
Ai nevoie de o bucata de branza camembert pastrata exact asa cum a venit, fara sa o tai, usturoi si cimbru. 
 
Branza se asaza pe un vas intins termorezistent, se cresteaza si in crestaturi se infig fire de cimbru si catei de usturoi  curatati. Se presara miere pe deasupra si se da la cuptorul incins la 200 de grade pentru 10 minute. Se mananca simpla, cu o bagheta frantuzeasca. 
 

Frico

 
O specialitate italiana, Frico se prepara cu cascaval din plin. O reteta de Frico din cascaval si cartofi arata astfel:
 
Ingrediente: 
 
4 cartofi
200-300 g cascaval
50 ml apa
 
Mod de preparare: 
 
Curatam cartofii, ii dam prin razatoare si ii punem intr-o tigaie antiaderenta, adaugam apa, acoperim si ii lasam la foc mic spre mediu timp de circa 12 minute, ridicand capacul si amestecand dupa primele 5-6 minute. Adaugam cascavalul taiat cuburi si amestecam bine, dam focul la mare si il lasam circa 5 minute. Intoarcem preparatul ca si cum ar fi o omleta, il mai lasam 5 minute pe foc si apoi il scoatem pe o farfurie. 
 
Frico se mananca imediat ce l-ai scos de pe foc, ca atare, sau cu mamaliguta. Se mai poate prepara si cu alte legume, in loc de cartofi, sau cu carnati.

Swiss Fondue

Pentru a prepara Fondue, ai nevoie, in primul rand, de vasul acela special pentru acest preparat - caquelon. Odata ce ai acest vas, reteta este cat se poate de simpla. Fondue nu este un main dish, ci mai mult o gustare. Il preparam astfel:
 
Vasul acela special de Fondue se unge cu usturoi, se adauga vin, apoi se adauga branza si se amesteca continuu. Fondue-ul se poate prepara cu mai multe tipuri de branzeturi, dar cele mai populare retete sunt cu branza Gruyere si Emmental sau doar doar cu branza Gruyere. 
 
Fondue-ul se consuma cu bucatele de paine infipte in acele furculite speciale cu care vine setul de Fondue. Putem pune langa vasul de fondue si mici boluri cu diverse tipuri de dressing. 

Cele mai bune combinatii de branzeturi si vinuri

Vinul merge mana in mana cu unele tipuri de branzeturi, iar aceasta asociere face ca aromele sa iasa la iveala mai bine. Regula generala cu privire la asocirea vinului cu branzeturile este sa servim un vin alb, tanar, dulce, demi-dulce sau demi-sec si putin corpolent. Totusi, la unele tipuri de branzeturi se potrivesc si vinurile mai corpolente si puternice. 
 
In general, nu putem da gres asociand brazeturile cu un vin alb precum Chardonnay sau Sauvingnon Blanc sau cu un spumant. 
 

Cateva recomandari de a combina o branza cu un vin

 
Un ghid cat se poate de simplu cand vine vorba despre asocierea vinului cu branzeturile ar arata cam asa: 
 

  • Branzeturile proaspete merg cu vinuri albe si tinere

  • Branzeturile cu mucegai se asociaza cu vinuri spumante

  • Cascavalul se potriveste cu vinuri de desert sau vinuri bogate in arome

  • Branzeturile cremoase vin bine langa sampanie

  • Branzeturile tari isi arata aromele alaturi de vinuri rosii seci

 
Daca vrei sa te bucuri de o experienta culinara desavarsita, tine minte urmatoarele asocieri: 
 

  • Branza Camembert si Sampania

  • Branza Brie si Chardonnay

  • Branza Gouda si Merlot

  • Branza Cheddar si Cabernet Sauvignon

  • Branza Gorgonzola si vinul de Porto

  • Branza Feta si Beaujolais

  • Branza cu mucegai si Riesling

  • Branza Parmesan si vinul Chianti

Asocieri de branzeturi si fructe

Branzeturile merg bine si cu fructe, iar pe un platou cu diverse tipuri de branza, poti alatura cu incredere si nuci, struguri albi si mere verzi. Un mic ghid de asociere a branzeturilor cu fructele ar arata cam asa: 

 

  • Brie si Camembert cu mere si pere 
  • Mozarella cu piersici sau ananas 
  • Provolone cu struguri, pepene galben sau ananas
  • Parmezan cu smochine, struguri sau mere
  • Gouda cu mere, pere sau piersici
  • Pecorino cu mango sau pepene
  • Branza de capra cu pere, mere si piersici

 

Acum ai aflat aproape totul despre cele mai populare tipuri de branzeturi si cu siguranta abia astepti sa mai degusti o specialitate pe care nu ai incercat-o pana acum. Dupa cum vezi, sortimente sunt destule si combinatiile pe care le poti face demonstreaza ca poti servi branzeturi la orice masa.