Degustarea vinului: accesorii, temperatura optima, tehnica de degustare

Vinul este una dintre cele mai consumate si indragite bauturi de pe glob si, pe langa calitatile lui remarcabile, se bucura de o popularitate din ce in ce mai crescuta. Fie ca vorbim de un vin rosu sec cu personalitate, un rose delicat sau un Chardonnay indraznet, vinurile spun mereu o poveste de succes si te ajuta sa iti exprimi creativitatea atunci cand il alaturi unui fel de mancare. 

Tocmai pentru ca vinul este atat de popular, iar pe piata sunt atat de multe sortimente si varietati, este important sa stii dupa ce criterii alegi vinul potrivit, in functie de gusturile tale. Trebuie sa tii cont de multe criterii si degustatul vinului este arta care iti va spune cele mai multe lucruri despre vinuri.

1. Proprietatile si beneficiile vinului

In functie de soiul de struguri, de metoda de productie, dar si de calitatea sau soiul vinului obtinut, cantitatile de substante si compusi chimici care se regasesc intr-un pahar de vin (aproximativ 150 de mililitri) pot sa difere. Diferentele nu sunt insa semnificative. Iata o comparatie intre vinul alb si vinul rosu:

Iata si celelalte substante chimice care pot fi gasite intr-un pahar de vin:

Fenoli - sunt un grup de compusi chimici care contribuie intr-o mare masura la aroma si la gustul vinului. Cele mai cunoscute tipuri de fenoli care se regasesc in vinuri sunt taninul si resveratrolul. Fenolii din vin au mai multe surse: pot proveni din struguri, dar si din procesul de productie sau de invechire a vinului.

Minerale - vinurile contin mai multe minerale importante pentru organism, desi intr-o cantitate destul de mica. Printre mineralele intalnite intr-un pahar de vin se numara fierul, magneziul, potasiul, zincul, calciul, fosforul si manganul. Un pahar de vin contine aproximativ 4% din doza zilnica recomandata de fier, magneziu si potasiu.

Vitamine - se regasesc in cantitati reduse in vin, asa ca nu au un efect notabil asupra organismului. Printre ele se numara vitamina K, tiamina (vitamina B1), riboflavina (vitamina B2), niacina (vitamina B3), si piridoxina (vitamina B6).

Esteri - sunt compusi chimici care se formeaza in timpul procesului de productie a vinului si cei care dau aroma specifica fiecarui soi de vin. Conditiile de fermentare si temperatura la care are loc acest proces sunt principalele criterii care stabilesc aparitia esterilor. De exemplu, in cazul vinurilor albe, esterii sunt responsabili pentru aparitia aromelor florale sau de mar verde, in timp ce in vinurile rosii pot contribui la aparitia aromelor de capsune sau de zmeura.

Pe scurt, vinul rosu are cantitati mai mari de vitamine si minerale, in timp ce vinul alb contine mai putine calorii.

Beneficiile consumului de vin in cantitati moderate

Vinul este una dintre cele mai populare bauturi alcoolice la nivel global, asa ca multi oameni de stiinta si-au dedicat timpul pentru a analiza beneficiile consumului regulat si moderat de vin. 

Nenumarate studii au concluzionat ca, in cantitati moderate, vinul are efecte favorabile asupra organismului si poate sa aiba chiar un rol in reducerea riscului de aparitie a unor boli si afectiuni des intalnite. Iata care sunt principalele beneficii ale consumului moderat de vin:

• reduce riscul aparitiei bolilor de inima
• ajuta la reglarea nivelului de colesterol din sange;
• previne aparitia bolilor neurodegenerative;
• reduce riscul de aparitie a osteoartritei.

Citeste si: Ghidul complet al vinului rosu - Care sunt soiurile populare si ce beneficii iti aduc?

2. Accesorii pentru degustarea vinului

Inainte sa pui la cale o degustare de vinuri - sau chiar sa participi la una -, trebuie sa stii care sunt accesoriile care fac din degustarea vinului o experienta completa. Un vin bun poate fi savurat doar cu un pahar la indemana, dar daca vrei sa urmezi eticheta, iata ce accesorii trebuie sa ai in vedere:

Paharele

Daca esti un degustator pasiona de vinuri stii deja ca paharul din care il savurezi poate face diferenta intr-o astfel de experienta. Fiecare soi de vin are un pahar potrivit pentru degustare, dar si pentru consum. Deschiderea cupei si capacitatea acesteia fac diferenta intre degustarea unui vin alb si a unuia rosu.

• paharele de vin rosu: au o cupa mare, cu gura larga, si picior inalt. In cazul vinurilor burgunde, de exemplu, cupa are o capacitate sporita, iar vinul vine in contact cu aerul pe o suprafata mai mare, ceea ce ajuta la eliberarea aromelor intense ale vinului. Un vin de Bordeaux insa este servit intr-un pahar cu picior mai lung si o cupa cu deschidere mai mica.
• paharele de vin alb sau roze: mai sunt numite si pahare tip lalea, datorita formei pe care o au. Dimensiunea este mai mica decat in cazul paharelor pentru vin rosu, pentru ca vinurile albe sunt destinate servirii la o temperatura mai mica si nu trebuie sa se incalzeasca in pahar. 
• paharele pentru vinuri spumante: sunt aproape intotdeauna de aceeasi forma: cilindrice si cu o cupa ingusta, pentru a nu permite dioxidului de carbon sa se risipeasca prea repede.
• paharele pentru vinuri licoroase sau fortificate sunt de dimensiuni mai mici fata de celelalte tipuri de pahare, asta si pentru ca vinurile din aceasta categorie sunt mai dulci si au un continut mai ridicat de alcool.

Decantorul

Decantorul este un recipient din sticla similar cu o carafa, care are rolul de aerare a vinului din sticla inainte de servirea acestuia si, evident, de stimulare a depunerilor de reziduuri care se regasesc de obicei in vin: tanini, resturi minuscule ramase in urma procesului de productie a vinului. Este utilizat cu precadere in cazul vinurilor rosii tinere si al vinurilor rosii vechi.

Iata si alte accesorii care nu trebuie sa lipseasca de la o degustare, desi ele influenteaza prea putin aromele si gustul unui vin bun:

• dopul special din inox - se foloseste pentru a acoperi sticla deja desfacuta si are rolul de a pastra aromele vinului;
• tirbusonul - nu te multumi cu orice tirbuson ieftin, alege unul profesionist, care se poate fixa usor pe sticla si care nu faramiteaza dopul de pluta;
• frapiera - este un recipient din metal sau din sticla in care se raceste sticla de vin pana la temperatura potrivita;
• termometrul pentru vin - iti va permite sa alegi temperatura optima pentru fiecare soi de vin.

3. Temperatura optima de servire a vinului

Temperatura potrivita pentru degustarea unui vin este diferita, in primul rand in functie de soiul acestuia. Ca regula de baza, vinurile albe sunt servite mai reci decat cele rosii. Iata cateva sfaturi importante legate de temperaturile standard de servire pentru vinurile albe si cele rosii:

• Vinurile rosii: temperatura ideala este intre 12 si 18 grade Celsius. Un vin rosu servit prea rece nu va avea aroma sau savoare, in schimb vei simti din plin taninul si aciditatea lui. Daca este servit prea cald, vinul rosu va parea prea alcoolizat si fara viata.
• Vinurile albe: temperatura ideala este intre 7 si 12 grade Celsius. Ca si in cazul vinurilor rosii, un vin alb servit prea rece nu va avea gust, iar la o temperatura prea ridicata nu va avea textura.

Iata care sunt temperaturile ideale de servire si degustare pentru cateva dintre cele mai populare soiuri de vin:

• Sauvignon Blanc - 7°C
• Pinot Grigio - 7°C
• Riesling - 8°C
• Chardonnay - 10°C
• Pinot Noir 10°C - 13°C
• Merlot 13°C - 15°C
• Shiraz - 18°C
• Cabernet Sauvignon - 18°C
• Bordeaux - 18°C

4. Ordinea corecta de degustare a vinurilor

Chiar daca organizezi o degustare, pregatesti un meniu complex pentru un eveniment sau pur si simplu vrei sa te relaxezi acasa, pe canapea, cu un pahar de vin bun, nu exista o regula obligatorie legata de ordinea degustarii. Totul tine de gusturile personale ale fiecaruia.

Cu toate astea, la degustarile de vinuri, oenologii vor pastra intotdeauna o anumita ordine, pentru a putea analiza fiecare soi in parte fara sa piarda vreo aroma. Vinul spumant este intotdeauna primul servit. Asa ca, daca vrei sa simti mai bine fiecare vin, urmeaza ordinea aceasta data viitoare cand esti invitat la o degustare:

• vinurile albe inaintea vinurilor rosii
• vinurile rosii inaintea vinurilor dulci
• vinurile seci inaintea vinurilor dulci
• vinurile usoare inaintea celor grele
• vinurile tinere inaintea celor invechite

Iata si un exemplu de ordine potrivita pentru degustarea vinurilor, in functie de soiul lor:

1. Vin spumant
2. Riesling Sec
3. Pinot Grigio
4. Sauvignon Blanc
5. Gewurztraminer
6. Chardonnay
7. Rose
8. Pinot Noir
9. Merlot
10. Cabernet Sauvignon
11. Vinuri albe dulci
12. Vinuri rosii dulci
13. Vinuri pentru desert
14. Vinuri licoroase sau fortificate

Aspectul vinului

Primul lucru pe care trebuie sa-l faci, atunci cand degusti un vin, este sa-l privesti. Chiar si la o prima vedere, licoarea poate spune multe, asa ca trebuie sa verifici culoarea, opacitatea si chiar vascozitatea lui. Cu cat este mai „gros”, de exemplu, cu atat mai mult alcool sau zahar poate contine.

Odata ce a fost turnat in pahar, culoarea si aspectul vinului pot da multe detalii despre varsta aproximativa, despre soiurile de struguri folosite, dar si despre aciditate, concentratia de alcool si de zahar sau despre regiunea din care provine - daca este una mai calda sau mai rece.

In cazul varstei, vinurile albe isi schimba culoarea odata cu trecerea timpului: se ingalbenesc sau prind o culoare brun-roscata, pigmentata. Vinurile rosii isi pierd din culoare cu cat sunt mai invechite, devenind tot mai transparente odata cu trecerea timpului.

Cat despre soiurile de struguri, si acestea dau o culoare anume vinului. De exemplu, vinurile Pinot Noir vor avea mai intotdeauna o culoare rosie sau rubinie clara, mai ales cele care provin din regiuni mai reci.

Mirosul vinului

Mirosul vinului este un alt aspect esential pe care trebuie sa il ai in vedere atunci cand degusti un vin. In aceasta etapa a degustarii vei fi capabil sa detectezi aromele unui vin de calitate. Acestea pot fi de mai multe feluri, fiecare cu particularitatea ei. Pot fi arome arome florale sau arome fructate. In vinurile albe vei gasi arome de citrice sau de fructe tropicale, in timp ce vinurile rosii pot avea arome de fructe de padure, cum ar fi murele, capsunele, zmeura si coacazele.

In principiu, poti imparti aromele unui vin in trei mari categorii:

Arome primare

Sunt aromele de baza ale vinului. Sunt datorate strugurilor si se diferentiaza in functie de soiul acestora si de climatul in care acesta a crescut. Aromele primare sunt, de obicei, arome fructate. De exemplu, vinurile albe seci au arome de mar verde sau citrice, vinurile seci rosii au miros de zmeura, iar vinurile mai vechi pot capata arome de vanilie sau chiar cafea.

Arome secundare

Sunt aromele datorate in primul rand procesului de fermentare. Asa ca, daca in timpul degustarii unui pahar de vin depistezi o usoara aroma de drojdie, chiar de paine sau poate de bere veche, acest lucru are legatura in primul rand cu procesul de fermentare.

Arome tertiare

Mai sunt numite si „buchetul” vinului si se formeaza in timpul procesului de invechire a acestuia. Aromele tertiare se datoreaza oxidarii vinului sau chiar invechirii acestuia in butoaie din anumite tipuri de lemn. De exemplu, una dintre cele mai usor de recunoscut arome este cea de vanilie, specifica vinurilor invechite in butoaie de stejar.

Iata cateva arome florale des intalnite in vinurile albe si rosii:

• trandafir - este o aroma complexa care poate fi regasita in multe soiuri de vinuri, si albe si rosii, cum ar fi Gewurztraminer sau Pinot Noir;
• floare de lamai - este o aroma foarte pregnanta, specifica vinurilor albe, precum Riesling sau Chardonnay;
• lavanda - este o aroma intalnita indeosebi in vinurile rosii cum ar fi Sirah, Malbec sau Sangiovese;
• violete - este o aroma florala intalnita in vinurile rosii de exceptie. Printre soiurile acestea sunt Merlot si Cabernet Sauvignon.

Gustul vinului

Gustul este ultimul simt care ne ajuta in degustarea vinului, dar nu se bazeaza doar pe ceea ce percepe limba atunci cand intra in contact cu lichidul. Odata ce vinul a fost inghitit, aromele se pot schimba atunci cand sunt percepute de senzorii aflati in nas. Sunt trei aspecte pe care trebuie sa le urmaresti atunci cand gusti un vin:

Gustul propriu-zis

Limba poate detecta patru gusturi principale: sarat, acru, amar si dulce. Toate varietatile de vinuri vor avea un gust acru, mostenit de la boabele de struguri, care contin un anumit grad de aciditate. Alte soiuri de vin sunt cunoscute pentru notele amare, cum ar fi Pinot Grigio. 

Textura sau robustetea

Diversele soiuri de vin pot fi simtite in mod diferit atunci cand sunt degustate, iar concentratia de alcool este unul dintre factorii care dau robustete vinului. Cu cat este mai mare, cu atat se simte mai bine. Si taninii sunt un alt factor: provoaca acea senzatie de gura uscata odata ce vinul a fost inghitit.

Durata experientei

Gustatul vinului este etapa cea mai de durata dintr-o degustare. Asta pentru ca fiecare gura de vin are mai multi pasi pe care trebuie sa-i parcurga. In primul rand, vinul nu se soarbe. Prima inghititura trebuie sa fie intr-o cantitate obisnuita si trebuie plimbata dintr-o parte in alta a gurii, pentru ca papilele gustative sa perceapa toate notele si aromele vinului.

Aprecierea vinului

Este etapa finala, cea a concluziilor. Acum vei putea pune cap la cap toate informatiile percepute de vaz, miros si gust, pentru a elabora o concluzie. E momentul in care, din intrebarile pe care ti le vei pune, iti vei da seama daca vinul pe care tocmai l-ai degustat este unul memorabil sau unul de calitate inferioara.

In primul rand, trebuie sa decizi daca vinul a fost unul echilibrat. Daca a avut prea mult alcool sau prea mult tanin, daca a fost prea acru sau prea amar, sunt mari sanse sa pui sticla deoparte si sa nu mai deschizi alta din acelasi soi. 

6. Sfaturi utile pentru degustarea vinului

Degustarea vinurilor este o arta, iar un degustator profesionist sau un oenolog are nevoie de ani intregi pentru a deveni un expert in acest domeniu. Asa ca nu trebuie sa simti ca ai dat gres daca nu poti spune dintr-o inghititura de unde este un anumit sortiment de vin, care e podgoria, in ce an au fost recoltati strugurii sau daca vinul a fost tinut in butoaie de stejar.

Cu toate astea, sunt cateva lucruri de care trebuie sa tii cont atunci cand vrei sa incerci un vin nou:

• Pentru un amator poate fi extrem de dificil sa treaca peste mirosul principal al acestuia, cel pe care il cunoaste toata lumea. Ca sa incepi sa distingi aromele si tonurile, incearca sa adulmeci alternativ: un miros lung, alte cateva scurte.
• Rotirea vinului in pahar este o metoda buna pentru a scoate la iveala aromele ascunse din acesta. Poti face asta inainte de etapa mirositului, dar ai grija sa nu il agiti prea tare.
• Uneori se poate intampla sa depistezi doar una sau doua arome ale vinului. Ia mai multe guri, de dimensiuni diferite. Iti va fi mai usor sa te concentrezi asupra unei singure arome.
• Participa la degustari de vinuri: este cel mai bun lucru pe care-l poti face atunci cand vrei sa-ti dezvolti calitatile de degustator, pentru ca vei avea la dispozitie mai multe sortimente de vinuri pe care le poti degusta si compara in aceleasi circumstante.

Pana la urma, singurul lucru care conteaza este experienta personala. In ceea ce priveste vinurile, gusturile chiar nu se discuta, asa ca tu esti singurul care poti decide daca iti place mai mult un sortiment sau altul. 

Iar acum, ca stii care sunt etapele unei degustari si cum faci distinctia intre un soi sau altul de vin si intre diversele si variatele arome si tonuri, e timpul sa dai o petrecere pentru prietenii tai. E cea mai buna metoda de a exersa ceea ce ai invatat.