Produse fara sare
Contrar unor idei preconcepute, sarea nu are nici o valoare calorica si nu ingrasa. In schimb, favorizeaza retentia de apa la persoanele predispuse. Acestea trebuie sa evite alimentele sarate, precum si apele minerale gazoase, bogate in sodiu. De asemenea, trebuie sa renunte la sare, cei care urmeaza un tratament pe baza de cortizon sau un tratament impotriva hipertensiunii, deoarece sarea in exces creste tensiunea arteriala si poate provoca accidente cardiovasculare. Regimurile, care interzic strict consumul de sare, nu trebuie urmate fara a apela in prealabil la sfatul unui specialist. Ele pot fi indicate persoanelor care sufera de anumite maladii renale sau cardiace, ori care urmeaza anumite tratamente.
Produsele fara sare pot fi consumate si de persoanele obeze. Studiile afirma ca fiecare aport de 6 g de sare creste riscul unui accident cerebral vascular cu peste 80%. A controla cantitatea de sare este benefica atat pentru sanatate, cat si din punct de vedere gastronomic.
Sodiul, un oligoelement prezent in sare, are un rol foarte important in mentinerea unui echilibru la nivelul fluidelor in corp. Sodiul nu este niciodata deficitar in organism din cauza alimentelor care contin in mod natural acest aliment, dar si a celor procesate. Consumul unei cantitati prea mari de sare poate cauza multe probleme de sanatate. Prin controlul consumului zilnic de sare se poate reduce tensiunea arteriala si evita aparitia edemelor datorate unor boli cardiovasculare si renale.
Alimente de evitat, cu un continut crescut de sare sunt: laptele batut, orice fel de carne (vita, porc, miel, pui sau peste), care este conservata, afumata sau sarata cum ar fi: sunca, carnea afumata, carnatii, hot-dogs, sardinele, carnea in conserva, pestele in conserva, oua conservate, cereale uscate sarate; biscuitii, clatitele, briosele, toate cu adaos de sare, conserve de legume obisnuite, chips-uri, legumele conservate cu sare.
Necesarul zilnic de sare difera de la o varsta la alta. Un adult nu trebuie sa depaseasca 6 grame de sare pe zi, echivalentul unei lingurite rase, copiii cu varste intre 7 si 10 ani nu au voie mai mult de 4 grame de sare, iar cei mai mici nu trebuie sa depaseasca 3 grame. Bebelusii au nevoie de mai putin de un gram. Un adult nu trebuie sa consume mai mult de 2.400 mg de sodiu pe zi.
Cu cat sarea este mai rafinata, cu atat continutul de sodiu este mai mare. Sarea de bucatarie contine 0,4 grame de sodiu si 0,6 grame de clor. Pentru reducerea consumului de sare, nutritionistii ne sfatuiesc sa folosim condimentele. Astfel, o parte din sare poate fi inlocuita cu piper, cuisoare, scortisoara sau ierburi aromate.
Sodiul este prezent in stare naturala in numeroase alimente, dar in cantitati mai mici: lapte, oua, ciuperci, fructe: banane, grapefruit, mere, legume (dovlecei, porumb dulce, telina, morcovi, conopida, ardei gras, castraveti, varza), peste, fructe de mare. Din moment ce sarea se gaseste in majoritatea alimentelor, adaugarea ei la gatit nu este necesara.
Industria din sectorul agroalimentar poate fi acuzata de adaugarea in compozitia produselor a unor cantitati prea mari de sare, fie pentru a pastra gustul proaspat al alimentelor, fie pentru ca apa sa fie retinuta in mezeluri. Astfel, painea contine 2,5-2,7 g sare/bagheta de 350 g; branza: 0,6-1,4 g/100 g; hamburgerii : 0,5- 0,7 g/burger de 250 g; supa instant: 8-11 g/100 ml; mezelurile: 0,9- 2 g/100 g; cerealele: 1-1,1 g/100 g, si conservele: 2-3 g/cutie.
Pe termen lung, dietele bogate in sare cresc riscul de hipertensiune arteriala, care la randul ei se asociaza cu boli cardiovasculare, supraponderalitate, obezitatea si bolile renale. Literatura de specialitate a facut legatura intre consumul de sare si presiunea sangvina inca de acum 100 de ani. Consumul excesiv de sare a mai fost pus in legatura si cu alte afectiuni agravate de retentia de apa, precum: obezitatea, afectiuni ale rinichilor, edemul, astmul bronsic, cancerul gastric si osteoporoza. Sarea impiedica eliminarea acidului uric si acutizeaza simptomele unor boli ca: reumatismul, guta sau eczemele.
Conform unui studiu efectuat in 2002, in Statele Unite osteoporoza este exacerbata la femeile in perioada postmenopauza de consumul excesiv de sare prin cresterea eliminarilor renale de calciu. In timp, acestea determina demineralizare osoasa cu cresterea susceptibilitatii fracturilor osoase. De asemenea, consumul exagerat de sare poate determina aciditate gastrica, iritatie si congestie la nivelul mucoasei stomacului, deci instalarea gastritei, duodenitei si ulcerului gastro-duodenal crescand astfel si riscul de cancer la acest nivel. Alte studii au aratat ca excesul de sare agraveaza astmul bronsic si accelereaza evolutia afectiunilor renale preexistente, desi mecanismul de producere nu este in totalitate cunoscut.
Studii efectuate in Marea Britanie au demonstrat ca reducerea consumului de sare are efecte imediate si determina reducerea presiunii sangvine, iar pe termen lung scade riscul de hipertensiune arteriala si afectiuni asociate.