Dieta organica reduce semnificativ expunerea copiilor la pesticide organofosforice

Pesticidele sunt compusi organici ce contin substante biologic active impotriva daunatorilor. Daunatorii includ microbi, plante sau animale care concureaza cu omul pentru procurarea hranei, distrug proprietatea, difuzeaza boli sau reprezinta o calamitate. Ingredientele biologic active sunt, in general, substante toxice cu potential de degradare a mediului. Multe dintre acestea sunt toxice si pentru om.

 

Pesticidele organofosforice, desi foarte nocive, din punct de vedere al toxicitatii acute, nu se acumuleaza cand se ingera in cantitati mici sau sunt rapid degradate in organism, fiind mult mai instabile, remanenta lor fiind considerabil scazuta. Simpla prezenta a reziduurilor de pesticide nu poate constitui un factor de alarma, dar este necesara corelarea nivelului acestora cu concentratia nociva  pentru organismul uman.

 

Consiliul National de Cercetare din Statele Unite ale Americii (NRC) a concluzionat faptul ca aportul alimentar reprezinta o sursa majora de expunere la pesticide a sugarilor si copiilor, iar aceasta expunere poate fi responsabila de cresterea riscului de aparitie a bolilor legate de prezenta pesticidelor in alimente, la copii comparativ cu adultii. Cu toate acestea, evaluarea cantitativa directa a expunerii copiilor la pesticidele din alimente pentru a sustine aceasta concluzie nu este o sarcina simpla. Numeroase studii au analizat pesticidele pe esantioane reprezentative de produse alimentare pentru copii, si doar doua s-au folosit de monitorizare biologica pentru a examina, in special, expunerile dietetice. Numarul mic de date face ca dezbaterea asupra riscurilor de sanatate legate de folosirea pesticidelor in alimentele consumate de copii, sa fie controversata. Cu toate acestea, aceste studii au furnizat informatii valoroase cu privire la expunerea la pesticidele alimentare in randul copiilor si au determinat necesitatea de a imbunatati metodele de cercetare, in scopul de a evalua mai bine expunerea copiilor la pesticide prin aportul alimentar.

 

Copiii pot respinge produsele alimentare ecologice, din cauza gustului sau a aspectului si, prin urmare, se limiteaza la o dieta destul de simpla si mai putin diversa in timpul fazei de dieta organica. Prin urmare, acest lucru poate conduce la rezultate ambigue, deoarece nu se poate determina daca diferentele observate la alimentele expuse la pesticide rezulta, intradevar, ca urmare a consumului de produse alimentare ecologice, si nu ca urmare a modificarilor dietei copiilor.

 

S-au efectuat studii ce au inclus copii de aceeasi varsta, pentru a evalua acceptarea copiilor a variantelor ecologice a  produselor alimentare pe care le consuma in mod regulat. S-a constatat faptul ca cele mai multe produse erau acceptate de acestia, in special de cei care nu erau considerati foarte selectivi in alegerea produselor alimentare. Potrivit jurnale alimentare, copiii au consumat de doua ori mai multe produse proaspete (inclusiv sucuri) si alimente pe baza de grau / orez / soia, in faza de dieta organica, in comparatie cu faza de dieta conventionala. 

Dietele ecologice ofera un mecanism de protectie impotriva expunerii la pesticidele organofosforice a copiii mici, ale caror diete constau, in mod regulat, in fructe si legume proaspete, sucuri de fructe si produse alimentare din grau. Acest lucru este valabil mai ales pentru anumite pesticide organofosforice, cum ar fi clorpirifos si malathion, si este, probabil, valabil si pentru alte pesticide, cum ar fi azinfosmetil, dimetoat, si acefat, care sunt decelate numai in cadrul productiilor agricole. Aceste constatari sunt in concordanta cu faptul ca nici unul dintre compusii dialkilfosfat, un grup de metaboliti urinari nespecifici ai pesticidelor organofosforice, nu a fost gasit pe un lot de 110 copii. Parintii acestor copii au afirmat faptul ca au folosit produse exclusiv organice si nu au utilizat pesticide la domiciliu.

 

Dietele, care constau in produse alimentare ecologice, au o probabilitate mai mica de a avea consecinte neurologice asupra sanatatii, printr-un mecanism comun toxicologic al pesticidelor organofosforice. Persistenta metabolitilor de pesticide organofosforice in urina, in timpul perioadelor de dieta conventionala ridica problema unei posibile expuneri cronice a copiilor la pesticide organofosforice. Cu toate acestea, se recomanda prudenta atunci cand deducerea expunerilor si riscurilor asupra sanatatii se face numai pe baza nivelelor urinare de metaboliti organofosforici. Prezenta acestora in produsele alimentare si in mediul inconjurator complica estimarea dozelor de pesticide absorbite. Daca acesti produsi de degradare sunt absorbiti eficient si excretati nemodificati in urina, ar putea contribui la nivelurile totale de metaboliti organofosforici. 

In concluzie, se poate afirma faptul ca aportul de alimente ce contin pesticide ar putea reprezenta principala sursa de expunere la acestia a  sugarilor si copiilor mici.