Alimente functionale
Alimente functionale
Ce inseamna alimente functionale? Desi inca nu exista o definitie unanim acceptata acest termen este folosit pentru alimentele integrale, fortifiate, imbogatite sau imbunatatite care ofera beneficii de sanatate (in plus fata de cele oferite de elementele nutritive esentiale: vitamine, minerale, etc.) atunci cand acestea sunt consumate in cantitati eficiente si fac parte dintr-un regim alimentar variat care este consumat in mod obisnuit. Denumirea de alimente functionale si atribuirea unor beneficii de sanatate de orice tip se bazeaza pe criterii stiintifice precise si studii riguroase de siguranta si eficacitate.
Efectele benefice ale alimentelor functionale asupra sanatatii se datoreaza unor compusi biologic activi cu roluri fiziologice in organism. Insa trebuie subliniat faptul ca aceste alimente nu sunt panacee pentru obiceiurile alimentare gresite ci sunt adjuvante in cadrul unui regim alimentar echilibrat. Filozofia “alimentul ca medicament” nu este una noua ci a fost adoptata de parintele medicinii - Hipocrate in urma cu 2500 de ani . Conceptul de alimente functionale a fostdezvoltat pentru prima oara in Japonia, in anii ‘80 cand din cauza cresterii semnificative a costurilor de ingrijire a sanatatii se incearca gasirea unei solutii pe termen lung prin aprobarea si promovarea unor produse alimentare cu beneficii pentru sanatate, bine documentate si sustinute de dovezi stiintifice solide, in speranta de a imbunatati starea de sanatate a populatiei. S-a inceput identificarea componentelor biologic active de origine vegetala (fitochimicale)sau animala (zoochimicale) care au potentialul de a reduce riscul de aparitie a uneivarietati de bolicronice (ateroscleroza, hipertensiuneaarteriala, infarctul de miocard, diabetul, etc.). Modelul alimentar asociat cu degradarea starii de sanatate este unul bogat in grasimi saturate, colesterol, sodiu si zaharuri rafinate si relative sarace in grasimi nesaturate, cereal integrale, leguminoase, fructe si legume.
Efectele benefice ale alimentelor functionale asupra sanatatii se datoreaza unor compusi biologic activi cu roluri fiziologice in organism. Insa trebuie subliniat faptul ca aceste alimente nu sunt panacee pentru obiceiurile alimentare gresite ci sunt adjuvante in cadrul unui regim alimentar echilibrat. Filozofia “alimentul ca medicament” nu este una noua ci a fost adoptata de parintele medicinii - Hipocrate in urma cu 2500 de ani . Conceptul de alimente functionale a fostdezvoltat pentru prima oara in Japonia, in anii ‘80 cand din cauza cresterii semnificative a costurilor de ingrijire a sanatatii se incearca gasirea unei solutii pe termen lung prin aprobarea si promovarea unor produse alimentare cu beneficii pentru sanatate, bine documentate si sustinute de dovezi stiintifice solide, in speranta de a imbunatati starea de sanatate a populatiei. S-a inceput identificarea componentelor biologic active de origine vegetala (fitochimicale)sau animala (zoochimicale) care au potentialul de a reduce riscul de aparitie a uneivarietati de bolicronice (ateroscleroza, hipertensiuneaarteriala, infarctul de miocard, diabetul, etc.). Modelul alimentar asociat cu degradarea starii de sanatate este unul bogat in grasimi saturate, colesterol, sodiu si zaharuri rafinate si relative sarace in grasimi nesaturate, cereal integrale, leguminoase, fructe si legume.
Dieta este doar un aspect al unei abordari complexe pentru imbunatatirea starii de sanatate.
Cea mai cunoscuta si investigata clasa de componenti activi bilogic de origine animala (dar si vegetala) sunt acizii grasi esentiali omega 3 pe care ii gasim in pestele gras (somon, sardine, hering, ton si macrou)dar si in uleiul de masline sau semintele oleaginoase (in, dovleac, alune, nuci).Acidul eicosapentaenoic (EPA) si acidul docosahexaenoic (DHA)sunt principalii acizi grasi esentiali omega 3.Acidul docosahexaenoic (DHA) este o componenta esentiala a fosfolipidelelor din membranele celulare, in special a celor din creier si retina, si este necesar pentru functionarea lor corecta. Numeroasele studii care au investigat efectele fiziologice ale acizilor grasi esentiali omega 3 in anumite boli cronice (psoriazis, boala Crohn, cancer, artrita reumatoida, boli cardiovasculare, disfunctii cognitive) si meta-analizele efectuate au demonstrate ca aportul de acizi grasi esentiali omega 3 reduc in general mortalitatea si in special mortalitatea cauzata de infarctul de miocard si moartea subita la pacientii cu boala coronariana. Migdalele crude, nucile si nucile de pecan au beneficii cardio vasculare atunci cand sunt consumate constant in cadrul unei diete sarace in grasimi saturate si colesterol.
O alta clasa mult discutata de componente biologic active de origine animal sunt probioticele. Acestea sunt microorganisme viabile, in general bacterii (Lactobacillus acidophilus, L. johnsonii, L. reuteri, L. caseiShirota), care daca sunt consumate in cantitati adecvate contribuie la sanatatea umana. Studii recent efectuate asupra probioticelor sustin utilizarea lor in scop therapeutic sau preventive pentru diverse probleme de sanatate care implica functia tractului digestiv, functia sistemului imun (alergiile), sanatatea tractului urinar, cancerul, reducerea colesterolului si hipertensiunea. Bacteriile sunt folosite in alimentatie in mod traditional de secole si cele mai cunoscute exemple sunt iaurtul si varza murata. Pentru ca acestea sa fie eficiente si sa aiba un rol benefic trebuie sa supravietuiasca in tractul digestive asa cum este cazul speciilor Lactobacillus si Bifidobacterium. Probioticele par sa influenteze pozitiv sanatatea tubului digestiv, studiile au aratat ca au efect benefic in cazul constipatiei, ca pot reduce durata episoadelor diareice infectioase sau sa previna diareea asociata tratamentelor antibiotic.
Prebioticele (inulina, oligozaharide) favorizeaza cresterea in intestinal gros a anumitor bacterii cu efecte benefice si inhiba cresterea celor potential daunatoare/nocive. Alimentele considerate prebioticev sunt cele bogate in fibre insolubile (nedigerabile) care au efecte benefice asupra sanatatii prin inhibarea cresterii bacteriilor potential nocive (Escherichia coli) si prin stimularea selectiva a cresterii anumitor specii de bacterii din colon (probiotice) cum sunt Lactobacillus si Bifidobacteria. Cateva exemple de alimente care contin substante cu proprietati prebiotice: praz, sparanghel, banane, usturoi, ceapa, soia, anghinare, grausiovaz. Consumul regulat al acestor alimente pare sa limiteze absorbtia colesterolului, sa creasca absorbtia de calciu si sa imbunatateasca imunitatea.
Desi plantele contin grasimi in cantitate mica semintele acestora sunt surse relative mai concentrate si in mod particular contin steroli si stanoli, doua grupuri de lipide care fac parte din structura membranelor celulare, cu efecte benefice asupra sanatatii. Surse de steroli si stanoli: nuci, fructe, legume, seminte si leguminoase. Dintre alimentele imbunatatite, fortifiate sau imbogatite care pot contine steroli si stanoli fac parte iaurtul, laptele, maioneza, dresingul de salata si unele tipuri de branza tartinabila.
Afinele (eficiente in tratarea si prevenirea infectiilor de tract urinar in special cu Escherichia coli), usturoiul (are capacitatea de a reduce presiunea sanguine si de a inhiba activitatea bacteriei Helicobacter pylori la nivelul stomacului), ciocolata (bogata in flavonoizi care reduc stresul oxidative celular), vinul rosu sau sucul natural de struguri rosii ( ambele produse sunt bogate in resveratrol un compus fenolic cu proprietati antioxidante) sunt doar cateva exemple de produse care pot contribui la imbunatatirea starii de sanatate.
Conform unor studii conduse de cercetatori de la Universitatea McGill din Montreal, avand ca autor principal pe Profesorul Nathalie Tufenkji, publicate in „Jurnalul Canadian de Microbiologie si Coloizi” si in „Suprafata B: Biointerfete” afinele au proprietati benefice in cazul infectiilor de tract urinar. Un alt studiu realizat de American Chemical Society arata ca sucul de afine opreste bacteria E.Coli sa adere de alte bacterii si o elimina mai usor din tractul urinar. (surse: Ofek I, Goldhar J, Zafriri D, et al. Anti-Escherichia coli adhesin activity of cranberry and blueberry juices [letter]. N Engl J Med. 1991;324:1599; Yao Xue Xue Bao, Chemical principles and bioactivities of blueberry, PMID: 21355205, 2010 Apr; 45(4):422-9; Jepson RG, Craig JC, A systematic review of the evidence for cranberries and blueberries in UTI prevention, PMID: 17492798, Mol Nutr Food Res. 2007 Jun;51(6):738-45.)
Mai multe studii epidemiologice arata un efect antihipertensiv al usturoiului. Literatura de specialitate prezinta teorii amanuntite referitoare la principiile de baza moleculare, biochimice si celulare ale proprietatilor antihipertensive ale usturoiului si componentilor bioactive ai acestuia. (surse: Shouk R, Abdou A, Shetty K, Sarkar D, Eid AH, Mechanisms underlying the antihypertensive effects of garlic bioactives, PMID: 24461311, Nutr Res. 2014 Feb;34(2):106-15. doi:0.1016/j.nutres.2013.12.005. Epub 2014 Jan 6; Ashraf R, Khan RA, Ashraf I, Quereshi AA, Effects of Allium sativum (garlic) on systolic and diastolic blood pressure in patients with essential hypertension, PMID: 24035939, Pak J Pharm Sci. 2013 Sep;26(5):859-63; Waris Qidwai, Tabinda Ashfaq, Role of Garlic Usage in Cardiovascular Disease Prevention: An Evidence-Based Approach, PMCID: PMC3652202, Published online Apr 17, 2013. doi: 10.1155/2013/125649, Evid Based Complement Alternat Med. 2013; 2013: 125649)
Literatura de specialitate arata efectul cunoscut al unor substante benefice existente in usturoi de a inhiba colonizarea Helicobacter Pylori si de a diminua inflamatia mucoasei gastrice, ceea ce face ca usturoiul sa fie considerat o arma puternica in combaterea afectiunilor asociate cu prezenta Helicobacter Pylori. (surse: Gail MH, Pfeiffer RM, Brown LM, Zhang L, Ma JL, Pan KF, Liu WD, You WC, Garlic, vitamin, and antibiotic treatment for Helicobacter pylori: a randomized factorial controlled trial, Helicobacter. 2007 Oct;12(5):575-8, PMID: 17760729; Lee SY, Shin YW, Hahm KB, Phytoceuticals: mighty but ignored weapons against Helicobacter pylori infection, J Dig Dis. 2008 Aug;9(3):129-39, PMID: 18956590; O'Gara EA, Maslin DJ, Nevill AM, Hill DJ, The effect of simulated gastric environments on the anti-Helicobacter activity of garlic oil, J Appl Microbiol. 2008 May;104(5):1324-31. Epub 2007 Nov 20, PMID: 18028365);
Flavonoizii sunt substante antioxidante care se gasesc in mai multe alimente printre care si ciocolata. Unul dintre rolurile acestora este acela de a diminua stresul oxidativ. Mai multe studii recente au aratat ca anumiti compusi din ciocolata, flavanolii, actioneaza pentru a proteja neuronii impotriva degenerarii si a dementei avand potential benefic in diminuarea stresului oxidativ. Un alt studiu condus de Allgrove J, Farrell E, Gleeson M, Williamson G si Cooper K si publicat in International Journal of Sport Nutrition and Exercise Metabolism in 2011 concluzioneaza ca consumul regulat de ciocolata neagra este asociat cu reducerea stresului oxidativ dupa efort fizic. (surse: Arts IC, Hollman PC, Kromhout D. Chocolate as a source of tea flavonoids.Lancet, 1999;354(9177):488.; Vinson JA, Proch J, Bose P, et al. Chocolate is a powerful ex vivo and in vivo antioxidant, an antiatherosclerotic agent in an animal model, and a significant contributor to antioxidantsin the European and American Diets, J Agric Food Chem. 2006;54(21):8071-8076; Fraga CG, Actis-Goretta L, Ottaviani JI, et al. Regular consumption of a flavanol-richchocolate can improve oxidant stress in young soccer players.;Clin Dev Immunol.2005;12(1):11-17.)
Resveratrolul, un polifenol, are diverse actiuni fiziologice si biochimice, incluzand proprietati estrogenice, anti plachetare si antiinflamatorii. Actiunile biologice ale resveratrolului, care s-ar putea dovedi utile in corectia riscului cardiovascular, sunt in principal legate de efectul sau direct antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi si inhibitia oxidarii LDL. Resveratrolul este un agent antiinflamator potent. Efectele biologice ale resveratrolului au fost demonstrate pe culturile celulare la doze inalte, biodisponibilitatea scazuta in vivo limitand rezultatele studiilor pe pacienti. Resveratrolul imbunatateste starea de sanatate a organismului si incetineste progresia bolii in modele variate. (surse: Agarwal, B., & Baur, J. A. (2011). Resveratrol and life extension. Annals of the New York Academy of Sciences, 1215 , 138–143; De Santi C., Pictrabissa A., Spisani R., Mosca F., Pacifici J.M. Xenobiotica „Sulphation of resveratrol a natural product present in grapes and wine in thehuman liver and duodunuum?, 2000, 30, ? 6, p. 609 -617.; Zou, J., Huang, Y., Chen, Q., Wei, E., Cao, K., & Joseph, M. W. (2000).Effects of resveratrol on oxidative modi?cation of human lowdensity lipoprotein. Chinese Medical Journal (English Edition), 113,99–102)
In prezent sunt in studiu noi posibile alimente functionale si component alimentare de origine vegetala dintre care mentionam catechinele din ceaiul verde si negru, lycopenul din rosii, carotenoizii lutein si zeaxantin din legumele cu frunze verzi (spanac, varza), lignanii din semintele de in si limonidele din citrice. Alimentele functionale nu pot reprezenta o alternativa a unei diete variate si echilibrate.
Dieta este doar un aspect al unui stil de viata sanatos care ar trebui sa includa exercitii fizice regulate, evitarea tutunului, reducerea stresului si mentinerea unei greutati corporale sanatoase. Numai atunci cand toate aceste aspecte sunt abordate alimentele functionale pot deveni parte a unei strategii eficiente pentru a reduce riscul de boala si pentru a maximiza starea de sanatate.
O alta clasa mult discutata de componente biologic active de origine animal sunt probioticele. Acestea sunt microorganisme viabile, in general bacterii (Lactobacillus acidophilus, L. johnsonii, L. reuteri, L. caseiShirota), care daca sunt consumate in cantitati adecvate contribuie la sanatatea umana. Studii recent efectuate asupra probioticelor sustin utilizarea lor in scop therapeutic sau preventive pentru diverse probleme de sanatate care implica functia tractului digestiv, functia sistemului imun (alergiile), sanatatea tractului urinar, cancerul, reducerea colesterolului si hipertensiunea. Bacteriile sunt folosite in alimentatie in mod traditional de secole si cele mai cunoscute exemple sunt iaurtul si varza murata. Pentru ca acestea sa fie eficiente si sa aiba un rol benefic trebuie sa supravietuiasca in tractul digestive asa cum este cazul speciilor Lactobacillus si Bifidobacterium. Probioticele par sa influenteze pozitiv sanatatea tubului digestiv, studiile au aratat ca au efect benefic in cazul constipatiei, ca pot reduce durata episoadelor diareice infectioase sau sa previna diareea asociata tratamentelor antibiotic.
Prebioticele (inulina, oligozaharide) favorizeaza cresterea in intestinal gros a anumitor bacterii cu efecte benefice si inhiba cresterea celor potential daunatoare/nocive. Alimentele considerate prebioticev sunt cele bogate in fibre insolubile (nedigerabile) care au efecte benefice asupra sanatatii prin inhibarea cresterii bacteriilor potential nocive (Escherichia coli) si prin stimularea selectiva a cresterii anumitor specii de bacterii din colon (probiotice) cum sunt Lactobacillus si Bifidobacteria. Cateva exemple de alimente care contin substante cu proprietati prebiotice: praz, sparanghel, banane, usturoi, ceapa, soia, anghinare, grausiovaz. Consumul regulat al acestor alimente pare sa limiteze absorbtia colesterolului, sa creasca absorbtia de calciu si sa imbunatateasca imunitatea.
Desi plantele contin grasimi in cantitate mica semintele acestora sunt surse relative mai concentrate si in mod particular contin steroli si stanoli, doua grupuri de lipide care fac parte din structura membranelor celulare, cu efecte benefice asupra sanatatii. Surse de steroli si stanoli: nuci, fructe, legume, seminte si leguminoase. Dintre alimentele imbunatatite, fortifiate sau imbogatite care pot contine steroli si stanoli fac parte iaurtul, laptele, maioneza, dresingul de salata si unele tipuri de branza tartinabila.
Afinele (eficiente in tratarea si prevenirea infectiilor de tract urinar in special cu Escherichia coli), usturoiul (are capacitatea de a reduce presiunea sanguine si de a inhiba activitatea bacteriei Helicobacter pylori la nivelul stomacului), ciocolata (bogata in flavonoizi care reduc stresul oxidative celular), vinul rosu sau sucul natural de struguri rosii ( ambele produse sunt bogate in resveratrol un compus fenolic cu proprietati antioxidante) sunt doar cateva exemple de produse care pot contribui la imbunatatirea starii de sanatate.
Conform unor studii conduse de cercetatori de la Universitatea McGill din Montreal, avand ca autor principal pe Profesorul Nathalie Tufenkji, publicate in „Jurnalul Canadian de Microbiologie si Coloizi” si in „Suprafata B: Biointerfete” afinele au proprietati benefice in cazul infectiilor de tract urinar. Un alt studiu realizat de American Chemical Society arata ca sucul de afine opreste bacteria E.Coli sa adere de alte bacterii si o elimina mai usor din tractul urinar. (surse: Ofek I, Goldhar J, Zafriri D, et al. Anti-Escherichia coli adhesin activity of cranberry and blueberry juices [letter]. N Engl J Med. 1991;324:1599; Yao Xue Xue Bao, Chemical principles and bioactivities of blueberry, PMID: 21355205, 2010 Apr; 45(4):422-9; Jepson RG, Craig JC, A systematic review of the evidence for cranberries and blueberries in UTI prevention, PMID: 17492798, Mol Nutr Food Res. 2007 Jun;51(6):738-45.)
Mai multe studii epidemiologice arata un efect antihipertensiv al usturoiului. Literatura de specialitate prezinta teorii amanuntite referitoare la principiile de baza moleculare, biochimice si celulare ale proprietatilor antihipertensive ale usturoiului si componentilor bioactive ai acestuia. (surse: Shouk R, Abdou A, Shetty K, Sarkar D, Eid AH, Mechanisms underlying the antihypertensive effects of garlic bioactives, PMID: 24461311, Nutr Res. 2014 Feb;34(2):106-15. doi:0.1016/j.nutres.2013.12.005. Epub 2014 Jan 6; Ashraf R, Khan RA, Ashraf I, Quereshi AA, Effects of Allium sativum (garlic) on systolic and diastolic blood pressure in patients with essential hypertension, PMID: 24035939, Pak J Pharm Sci. 2013 Sep;26(5):859-63; Waris Qidwai, Tabinda Ashfaq, Role of Garlic Usage in Cardiovascular Disease Prevention: An Evidence-Based Approach, PMCID: PMC3652202, Published online Apr 17, 2013. doi: 10.1155/2013/125649, Evid Based Complement Alternat Med. 2013; 2013: 125649)
Literatura de specialitate arata efectul cunoscut al unor substante benefice existente in usturoi de a inhiba colonizarea Helicobacter Pylori si de a diminua inflamatia mucoasei gastrice, ceea ce face ca usturoiul sa fie considerat o arma puternica in combaterea afectiunilor asociate cu prezenta Helicobacter Pylori. (surse: Gail MH, Pfeiffer RM, Brown LM, Zhang L, Ma JL, Pan KF, Liu WD, You WC, Garlic, vitamin, and antibiotic treatment for Helicobacter pylori: a randomized factorial controlled trial, Helicobacter. 2007 Oct;12(5):575-8, PMID: 17760729; Lee SY, Shin YW, Hahm KB, Phytoceuticals: mighty but ignored weapons against Helicobacter pylori infection, J Dig Dis. 2008 Aug;9(3):129-39, PMID: 18956590; O'Gara EA, Maslin DJ, Nevill AM, Hill DJ, The effect of simulated gastric environments on the anti-Helicobacter activity of garlic oil, J Appl Microbiol. 2008 May;104(5):1324-31. Epub 2007 Nov 20, PMID: 18028365);
Flavonoizii sunt substante antioxidante care se gasesc in mai multe alimente printre care si ciocolata. Unul dintre rolurile acestora este acela de a diminua stresul oxidativ. Mai multe studii recente au aratat ca anumiti compusi din ciocolata, flavanolii, actioneaza pentru a proteja neuronii impotriva degenerarii si a dementei avand potential benefic in diminuarea stresului oxidativ. Un alt studiu condus de Allgrove J, Farrell E, Gleeson M, Williamson G si Cooper K si publicat in International Journal of Sport Nutrition and Exercise Metabolism in 2011 concluzioneaza ca consumul regulat de ciocolata neagra este asociat cu reducerea stresului oxidativ dupa efort fizic. (surse: Arts IC, Hollman PC, Kromhout D. Chocolate as a source of tea flavonoids.Lancet, 1999;354(9177):488.; Vinson JA, Proch J, Bose P, et al. Chocolate is a powerful ex vivo and in vivo antioxidant, an antiatherosclerotic agent in an animal model, and a significant contributor to antioxidantsin the European and American Diets, J Agric Food Chem. 2006;54(21):8071-8076; Fraga CG, Actis-Goretta L, Ottaviani JI, et al. Regular consumption of a flavanol-richchocolate can improve oxidant stress in young soccer players.;Clin Dev Immunol.2005;12(1):11-17.)
Resveratrolul, un polifenol, are diverse actiuni fiziologice si biochimice, incluzand proprietati estrogenice, anti plachetare si antiinflamatorii. Actiunile biologice ale resveratrolului, care s-ar putea dovedi utile in corectia riscului cardiovascular, sunt in principal legate de efectul sau direct antioxidant prin neutralizarea radicalilor liberi si inhibitia oxidarii LDL. Resveratrolul este un agent antiinflamator potent. Efectele biologice ale resveratrolului au fost demonstrate pe culturile celulare la doze inalte, biodisponibilitatea scazuta in vivo limitand rezultatele studiilor pe pacienti. Resveratrolul imbunatateste starea de sanatate a organismului si incetineste progresia bolii in modele variate. (surse: Agarwal, B., & Baur, J. A. (2011). Resveratrol and life extension. Annals of the New York Academy of Sciences, 1215 , 138–143; De Santi C., Pictrabissa A., Spisani R., Mosca F., Pacifici J.M. Xenobiotica „Sulphation of resveratrol a natural product present in grapes and wine in thehuman liver and duodunuum?, 2000, 30, ? 6, p. 609 -617.; Zou, J., Huang, Y., Chen, Q., Wei, E., Cao, K., & Joseph, M. W. (2000).Effects of resveratrol on oxidative modi?cation of human lowdensity lipoprotein. Chinese Medical Journal (English Edition), 113,99–102)
In prezent sunt in studiu noi posibile alimente functionale si component alimentare de origine vegetala dintre care mentionam catechinele din ceaiul verde si negru, lycopenul din rosii, carotenoizii lutein si zeaxantin din legumele cu frunze verzi (spanac, varza), lignanii din semintele de in si limonidele din citrice. Alimentele functionale nu pot reprezenta o alternativa a unei diete variate si echilibrate.
Dieta este doar un aspect al unui stil de viata sanatos care ar trebui sa includa exercitii fizice regulate, evitarea tutunului, reducerea stresului si mentinerea unei greutati corporale sanatoase. Numai atunci cand toate aceste aspecte sunt abordate alimentele functionale pot deveni parte a unei strategii eficiente pentru a reduce riscul de boala si pentru a maximiza starea de sanatate.