Alimentatie hiperproteica

Intr-o dieta echilibrata proteinele reprezinta 10-12% din necesarul energetic alaturi de carbohidrati 60% si lipide 30%. Pastrand aceste proportii organismul nostru isi mentine greutatea optima. In cazul in care se schimba proportiile, au loc diverse modificari in organism.

 
Deoarece principalul furnizor de energie al organismului il reprezinta glucidele si mai apoi lipidele, o dieta saraca in aceste elemente poate fi un regim de scadere in greutate; acest regim va deveni astfel un regim hiperproteic. Insa orice dezechilibru poate produce tulburari de metabolism.

Dieta hiperproteica are la baza in principal proteinele de origine animala: carnea slaba de pui, curcan, vita, porc s.a., lactate degresate, oua; si mai putin proteine de origine vegetala: soia, ciuperci, leguminoase. Carbohidratii si lipidele sunt mult limitate. 

O astfel de dieta are rezultate surprinzatoare pe termen mediu, insa nu poate constitui un stil de viata sanatos deoarece exclude din alimentatie multe principii nutritive, ceea ce va duce la diverse carente.

Pe de o parte, cantitatile crescute de proteine ingerate se metabolizeaza in organism, iar produsii de degradare se vor elimina la nivel renal determinand o suprasolicitare a acestora. Studiile au aratat ca in populatia generala, indiferent de tipul de alimentatie, una din patru persoane prezinta variate grade de afectare renala; astfel, inainte de a decide sa urmam o astfel de dieta este indicat sa efectuam investigatii (creatinina serica) care indica functionalitatea renala. Exista factori de risc ca: varsta mijlocie, hipertensiunea arteriala sau diabetul care pot favoriza afectarea renala in caz de dieta hiperproteica. Cele mai frecvente forme de afectare renala sunt calculii renalii, infectiile, dar si scaderea functiei de filtrare glomerulara.

Pe de alta parte, o dieta bazata pe proteine va exclude din alimentatie vegetalele, fie ca sunt fructe sau legume. Astfel organismul va fi privat de mineralele si vitaminele regasite in vegetale, dar mai ales vor lipsi din alimentatie fibrele, ceea ce poate predispune la dezvoltarea cancerului colorectal. In populatia generala, restrictia alimentara de fibre poate predispune si la afectiuni cardiace, diabet, constipatie sau alte malignitati. Data fiind frecventa destul de mare a constipatiei, hidratarea este un element cheie intr-o astfel de dieta, consumul de lichide trebuid sa fie de cel putin 2 l/zi, putand ajunge la 3 l/zi.

Deoarece exista o limitate a ingestiei de legume si fructe pot aparea carente de minerale si vitamine care se vor manifesta prin oboseala, dificultati de concentrare. Respiratia urat mirositoare poate fi si ea o problema cu care se confrunta cei care au o dieta hiperproteica deoarece in absenta carbohidratilor, glucoza se va obtine din acizi grasi producand cetoza care determina halena cetonica (respiratie urat mirositoare).

Desi este vorba despre o dieta ce duce la scadere ponderala, in evolutie poate aparea afectari cardiovasculare, intre care infarct miocardic acut, fibrilatie atriala, arterioscleroza coronariana sau dislipidemii. Acidul uric din carnea tanara de pui, vitel, s.a. se poate depune intraarticular producand guta.

Astfel remarcam o multitudine de efecte negative ale unei diete hiperproteice indelungate. Tocmai din acest motiv si fiind bine-cunoscut efectul rapid de scadere ponderala, dieta hipetroteica poate fi prescrisa doar de catre un nutritionist in urma unor investigatii si pe scurte perioade de timp sau alternativ cu perioade ce includ legumele si fructele.